ARTROSCOPIA DE GENUNCHI

Introducere

Genunchiul este format din 4 oase. Femurul sau osul coapsei, face legatura dintre sold si genunchi. Tibia sau fluierul piciorului leaga genunchiul de glezna. Rotula (patela) este osul mic din fata genunchiului si se misca pe genunchi in timpul miscarii. Peroneul (fibula) este osul mai scurt si mai subtire ce merge paralel cu tibia pe partea sa externa. Articulatia genunchiului se comporta ca o balama avand, insa, si o usoara miscare de rotatie.

Genunchiul este o articulatie sinoviala ceea ce inseamna ca e inconjurat de o memmbrana sinoviala. Aceasta membrana produce lichid care lubrifiaza si hraneste interiorul articulatiei.

Cartilagiul articular reprezinta suprafata neteda de la capetele femurului si tibiei. Uzura acestei suprafete cauzeaza artoza.

Femurul

Femurul (osul coapsei) este cel mai mare si mai puternic os al corpului, suporta greutatea corpului. Este zona pe care se prind majoritatea muschilor genunchiului.

Condilii

Cei 2 condili femurali formeaza capatul de jos, rotunjit al femurului. Suprafata lor articulara neteda permite femurului sa se miste lin pe meniscurile tibiale.

Tibia

Tibia (fluierul piciorului), al doilea os ca marime din corpul uman, sustine intreaga greutate a corpului. Meniscurile acopera in cea mai mare parte suprafata superioara a tibiei, acolo unde se articuleaza cu femurul. Meniscurile se comporta ca niste amortizoare, absorbind socurile si protejand suprafata articulara a tibiei si ajutand in miscarea de rotatie de la nivelul genunchiului.

Peroneul (fibula)

Peroneul, desi nu este un os de sustinere a greutatii, este locul de atasare (insertie) al ligamentului colateral extern si al tendonului muschiului biceps femural.
Articulatia dintre tibie si peroneu permite, de asemenea, o un mic grad de miscare, asigurand flexibilitate in cazul miscarilor realizate de muschii atasati pe peroneu.

Rotula

Rotula (patela) este atasata la tendonul muschiului cvadriceps deasupra, la ligamentul rotulian dedesubt si sta asezata pe suprafata articulara din fata a capatului de jos a femurului, protejand, astfel, articulatia genunchiului.
Rotula actioneaza ca un punct de sprijin (ca in cazul parghiei) pentru muschiul cvadriceps mentinand tendonul sau indepartata de capatul de jos al femurului.

Meniscurile

Meniscurile, in numar de doua, medial (intern) si lateral (extern) sunt niste straturi de fibrocartilagiu, acoperind incomplet suprafata de sus tibiei acolo unde se articuleaza cu femurul. Cea mai mare parte a meniscurilor nu are vase de sange si din acest motiv cand sunt afectate, nu se pot vindeca cum se intampla in restul corpului.
In plus, meniscurile se deterioreaza odata cu varsta, adesea suferind rupturi degenerative. In mod obisnuit, cand meniscul este afectat (rupt) bucatile desprinse incep sa se miste anormal in interiorul articulatiei.
Meniscurile se comporta ca niste amortizoare, absorbind socurile si protejand suprafata articulara a tibiei si ajutand la realizarea miscarii de rotatie de la nivelul genunchiului. Ca stabilizatori secundari ai articulatiei, meniscurile intacte isi sumeaza aceasta functie cu cea a ligamentelor si sunt cel mai eficiente atunci cand ligamentele inconjuratoare sunt integre.

Tesut fibros

Ligamentul incrucisat anterior (L.I.A.)

Ligamentul incrucisat anterior este stabilizatorul major al genunchiului. El se afla in centru articulatiei genunchiului si merge de la femur (osul coapsei) la tibie (fluierul piciorului), prin centrul genunchiului. Ligamentul incrucisat anterior impiedica femurul sa alunece in spate pe tibie (sau tibia sa alunece in fata pe femur). Impreuna cu ligamentul incrucisat posterior (L.I.P.) LIA stabilizeaza rotational genunchiul astfel daca unul din aceste ligamente este afectat semnificativ, genunchiul va fi instabil cand piciorul este pe sol si se face o miscare de pivotare, ducand la situatia in care genunchiul cedeaza.

Ligamentul incrucisat posterior (L.I.P.)

Asupra acestui ligament s-au realizat mult mai putin cercetari stiintifice, deoarece este lezat mult mai rar decat LIA. Ligamentul incrucisat posterior impiedica femurul sa se miste prea mult in fata, pe tibie. El este stabilizatorul de baza al genunchiului si este de aproape 2 ori mai gros decat LIA. Asigura o axa centrala in jurul careia genunchiul se roteste.

Ligamentele colaterale

Ligamentele colaterale previn hiperextensia( intinderea exagerata), adductia (miscarea piciorului inspre interior) si abductia (miscare membrului inspre exterior).

  • Ligamentul colateral medial superficial face legatura dintre epicondilul femural cu epicondilul tibial intern si se opune fortelor de valgizare ( indoire spre interior).
  • Ligamentul colateral medial profund leaga condilul femural intern cu meniscul intern.
  • Ligamentul colateral extern se afla in totalitate in afara articulatiei, leaga epicondilul femural extern cu capul fibulei si se opune fortelor de varizare (indoire spre exterior).

Indicatii

Rupturi meniscale

Urmand o leziune prin mecanism de torsiune meniscul medial sau lateral se poate rupe. Aceasta poate aparea ca urmare a unei accidentari in timpul unei activitati sportive sau poate aparea in urma unei simple rotatii atunci cand va ridicati din scaun sau dupa ce ati stat intr-o pozitie ghemuita. Cartilagiile noastre devin un pic mai friabile pe masura ce imbatranim si astfel se pot rupe mai usor.

Simptomele unei leziuni cartilaginoase includ :

  • durere la nivelul zonei afectate (pe partea interna sau externa a genunchiului);
  • tumefierea genunchiului (umflarea);
  • reducerea mobilitatii;
  • blocaj daca o bucata de cartilagiu ramane blocata intre femur si tibie;

Leziunea cartilagiului articular (operatia)

Daca suprafata cartilagiului este rupta, atunci rolul sau ca amortizor este compromis. Bucati mari din cartilagiul articular pot pluti in interiorul genunchiului (cu bucatele de os atasate) si aceasta cauzeaza blocarea articulatiei si poate duce la deteriorarea suplimentara din cauza corpului liber intra-articular, cauzand in continuarea uzura si chiar ruptura.

In cele mai multe cazuri, uzura cartilagiului va duce in final la artroza. Simptomele de durere si tumefiere din cauza distrugerii cartilagiului pot fi ajutate prin chirurgie artroscopica. Aceasta operatie netezeste marginile cartilagiului articular si indeparteaza corpii liberi intra-articulari.

Leziunile ligamentelor incrucisate

Ruptura ligamentului incrucisat anterior (mai rar a celui posterior) este o leziune uzuala in cazul activitatilor sportive. O data rupt, LIA nu se vindeca si cauzeaza de obicei instabilitatea genunchiului si inabilitatea de a relua activitatile sportive normale. In acest caz este necesara reconstructia LIA, un nou ligament fiind creat pentru a-l inlocui pe cel rupt. Aceasta procedura se face folosind un artroscop.

Problemele rotulei

Artroscopia este uneori utila in tratarea leziunilor femuro-patelare la nivelul genunchiului. Privind direct suprafetele articulare ale rotulei si femurului (santul femuro-rotulian) este cea mai precisa modalitate de a determina gradul de uzura din aceste zone. Medicul dvs. poate de asemenea sa vada rotula in miscare si poate decide daca se misca sau nu normal.

Daca exista zone din cartilagiul articular lezat in spatele rotulei care creaza o suprafata dura, exista instrumente speciale care pot fi folosite de chirurg pentru a netezi suprafata si a reduce durerea. Aceasta procedura este numita uneori : raderea rotulei.

Artroscopul poate fi folosit pentru tratarea problemelor legate de rotula mai ales devierea acesteia de pe calea sa normala si rupturi cartilaginoase semnificative la nivelul sau. Este posibil ca pacientii sa fie nevoia sa ramana peste noapte in spital daca o relaxare laterala s-a efectuat, tinand cont ca tumefierea genunchiului este obisnuita. Majoritatea problemelor comune ale rotulei pot fi tratate cu fizioterapie si recuperare.

Artrita inflamatorie

Ocazional, artroscopia este folosita in boli inflamatorii (de exemplu : artrita reumatoida) pentru a ajuta la reducerea sinovialei inflamate, care produce lichid articular in exces. Aceasta procedura se numeste sinovectomie. Dupa operatie, un drenaj este introdus in genunchiul pacientului si de obicei este necesar o spitalizare de doua zile.

Chist Baker

Chistul Backer sau chistul popliteu este deseori intalnit la examinarea clinica si ecografica sau prin rezonanta magnetica. Chistul este o cavitate plina cu lichid in spatele genunchiului si la adulti apare in urma unei rupturi meniscale sau uzurii cartilagiului articular. In cele mai multe cazuri aceste chisturi nu necesita indepartare deoarece tratarea cauzei va reduce in cele mai multe cazuri dimensiunea chistului. Ocazional acesta se poate rupe si cauzeaza dureri in genunchi si in gamba. Chisturile nu sunt periculoase si nu necesita tratament daca genunchiul nu este simptomatic.

Grefa autologa de condrocite

Zone izolate de cartilagiu articular distruse pot fi reparate folosind tehnologia transplantului de cartilagiu. Acesta este un domeniu nou si interesant dezvoltat pentru tratamentul ariilor specifice izolate de cartilagiu stricat la pacientii tineri.

Procesul este numit “Grefare autologa de condrocite”. Implica recoltarea celulelor de cartilagiu din genunchiul afectat, trimiterea acestor celule la un laborator si cultivarea lor pentru a se multiplica. Cantitatea mare de celule produse sunt apoi replasate in articulatie la nivelul defectului. Nu exista experienta indelungata, dar rezultatele obtinute sunt incurajatoare.

Dupa ce o leziune majora de cartilagiu sau de ligament a fost tratament, genunchiul poate reveni la o functie normala. Exista oricum o usoara crestere a riscului de a dezvolta uzura pe termen lung (artroza) si in functie de gradul leziunii, modificarea activitatii poate fi necesara.

Activitati care ajuta la prevenirea deteriorarii rapide ale articulatiei genunchiului :

  • sporturi de impact scazut precum innot, ciclism si mersul pe jos;
  • scaderea greutatii corporale si mentinerea unei diete echilibrate;

Artroscopia

Artroscopia este un procedeu chirurgical, in care un artroscop este introdus intr-o articulatie. Termenul provine din limba greaca (arthro – articulatie, skopien – a examina). Artroscopia se face intr-o sala de operatie, sub anestezie generala sau loco-regionala.

Interventia chirurgicala

Artroscopul este un mic instrument cu fibra optica, pentru vizualizare, format din mici lentile, o sursa de lumina si o camera video. Instrumentele chirurgicale utilizate in chirurgia artroscopica sunt foarte mici (3-4mm in diametru) dar par mult mai mari vazute cu artroscopul.

Camera video atasata artroscopului prezinta imaginea din interiorul articulatiei pe un ecran TV, permitand chirurgului sa vada, de exemplu, cartilagiul si ligamentele din interiorul genunchiului. Astfel acesta poate determina marimea si tipul leziunilor si poate corecta problema daca este necesara.

Chirurgul face doua, trei incizii mici (0,5-1cm) in jurul articulatiei numite portaluri. Aceste incizii lasa niste cicatrici foarte mici, de obicei inobservabile.

Printr-un portal este introdus artroscopul, alaturi de acesta o solutiei sterila este pompata in articulatie, expandand genunchiul, oferind vizibilitate si spatiu de lucru. Aceasta solutie este reglata printr-un ac de drenaj, controland astfel cantitatea de lichid din articulatie in timpul procedurii. Avand imaginile artroscopice, pot fi vazute zonele afectate si anomaliile. Imaginea mare de pe ecranul TV permite vederea directa a articulatiei si determinarea intinderii leziunilor si posibilitatea realizarii procedurii chirurgicale necesare.

Celalalt portal este folosit pentru introducerea instrumentelor chirurgicale. Un instrument chirurgical este folosit pentru a sonda diverse parti ale articulatiei si a determina marimea zonelor afectate. Daca chirurgul vede posibilitatea repararii leziunii, alte instrumente pot fi introduse prin acest portal.

Dupa tratarea afectiunii, portalurile, inciziile sunt suturate.

Artroscopia este o procedura minim invaziva, mult mai putin traumatizanta pentru muschi, ligamente si celelalte tesuturi decat metoda traditionala de tratare a acestor afectiuni, ce ar insemna deschidere genunchiului prin incizii largi (artrotomie).

Recuperarea postoperatorie

  • Din sala de operatie veti fi transferat inapoi la salon.
  • Genunchiul va fi pansat.
  • Veti incepe gimnastica de recuperare.
  • Medicul va explica descoperirile din timpul operatiei si tratamentul efectuat.
  • Veti primi medicatie pentru calmarea durerii. Este normal ca genunchiul sa se umfle (tumefieze) dupa operatie. Metinerea genunchiului ridicat si aplicarea locala de gheata va ajuta la reducerea tumefierii (pachete de gheata in reprize de 20min de 3-4 ori pe zi, pana cand tumefierea se reduce).
  • Veti putea conduce si sa va reluati serviciul cand va simtiti confortabil, daca nu exista alte recomandari.
  • Veti fi revazut la 7-10 zile dupa operatie pentru monitorizarea evolutiei si indepartarea firelor de sutura.

Puncte de interes

De ce este artroscopia necesara ?

Diagnosticarea leziunilor articulare incepe de obicei cu interogarea pacientului, examenul fizic si radiografii. Alte teste precum rezonanta magnetica sau computer-tomografia pot fi necesare. Cu ajutorul artroscopului se pune diagnosticul final, fiind si metoda cea mai precisa.

Care sunt articulatiile ce pot fi vazule cu artroscopul ?

Desi aproape toate articulatiile pot fi vizualizate artroscopic exista 6 articulatii mai frecvent examinate. Acestea sunt : genunchiul, umarul, cotul, glezna, soldul si incheietura mainii. O data cu avansul tehnologic si dezvoltarea tehnicilor chirurgicale, in viitor si alte articulatii vor fi frecvent tratate astfel.

Ce boli pot fi tratate artroscopic ?

  • Probleme asociate cu artrita.
    Unele boli sunt tratate printr-o combinatie de chirurgie artroscopica si chirurgie traditionala.
  • Afectiuni ale oaselor, cartilagiului, ligamentelor, muschilor si tendoanelor.

Cele mai frecvente probleme gasite in timpul artroscopiei sunt :

  • Inflamatii – sinovita : inflamarea membranei sinoviale (genunchi, glezna, cot, umar, incheietura mainii);
  • Accidentari – leziuni acute sau cronice
    • Umar : rupturi ale cafei rotatorilor, sindrom de impingement, luxatie recidivanta;
    • Genunchi : rupturi de menisc, condromalacia (uzura cartilagiului), rupturi de ligamente;
    • Incheietura mainii : sindrom de tunel carpian;
    • Corpi liberi intraarticulari (genunchi, glezna, cot, umar, incheietura mainii)

Care sunt posibilele riscuri si complicatii ?

Riscurile anestezice sunt foarte rare in cazul anesteziei generale. E posibil sa aveti disconforturi la nivelul gatului din cauza tubului care asigura oxigenul. In cazul anesteziei rahidiene, pot aparea dureri de cap, care pot fi tratate cu calmante.

Riscuri legate de chirurgia artroscopica :

  • sangerare postoperatorie;
  • tromboza venoasa profunda;
  • infectie;
  • rigiditate articulatiei genunchiului;
  • senzatia de amorteala in jurul inciziei;
  • leziuni ale vaselor nervilor si dureri cronice.

Progresia bolii

Riscurile si complicatiile artroscopiei de genunchi sunt foarte mici. Trebuie sa tineti minte ca uneori exista leziuni mai grave la nivelul genunchiului decat s-a considerat initial, acest lucru putand afecta durata recuperarii. In plus, daca cartilagiul este uzat partial, atunci chirurgia artroscopica are sanse de aproximativ 65% de a reduce simptomatologia pe termen scurt si mediu, dar o operatie mai avansata ar putea fi necesara in viitor. In general, artroscopia nu reuseste sa imbunatateasca un genunchi cu artroza avansata.

Care sunt avantajele ?

Desi chirurgia artroscopica a avut parte de o buna atentie a publicului, datorita faptului ca sportivi cunoscuti au fost tratati prin aceasta metoda, este o unelta extrem de valoroasa pentru toti pacientii si este mai usoara pentru pacienti fata de chirurgia traditionala deschisa. Majoritatea pacientilor se vor putea intoarce acasa la cateva ore dupa operatie.

Recuperarea dupa artroscopie

Micile rani punctiforme au nevoie de cateva zile pentru a se vindeca. Pansamentul poate fi de obicei indepartat la cateva zile dupa operatie. Desi ranile sunt mici si durerea articulara postoperatorie este minima, e nevoie de cateva saptamani ca articulatia sa se vindece total. Activitati specifice si un program de recuperare pot fi recomandate pentru a accelera recuperarea si a proteja functia articulatiei in viitor.

Nu este neobisnuit sa va puteti relua activitatile obisnuite, scoala sau serviciul in cateva zile. Persoanele care au o conditie fizica buna isi pot relua activitatea sportiva in cateva saptamani.

Tineti minte insa ca persoanele care fac o artroscopie pot avea diferite boli preexistente astfel incat fiecare operatie este unica, adaptate persoanei respective, iar durata de recuperare va reflacta aceasta unicitate.

CONCLUZIE

Speram ca ati gasit aceste informatii utile. De asemenea avem incredere ca daca orice parte din acest material este dificil de inteles sau va creaza confuzie, va veti adresa chirurgului dvs. prin telefon sau la urmatoare vizita in clinica, pentru a va explica punctele neclare.

Va multumim ca ati citit acest material. Suntem constienti ca acest manual contine o mare cantitate de informatie. Stim de asemenea ca cele mai bune rezultate le obtin pacientii cel mai bine informati si cei motivati sa ajunga intr-o stare cat mai buna, pe cat de repede posibil.

Interventia chirurgicala este o metoda de a corecta o problema si de imbunatati starea pacientului, ceea ce este de fapt scopul tuturor. Fiti siguri ca echipa medicala este dispusa sa va raspunda oricand la orice intrebari inainte si dupa operatie. Cele mai bune rezultate sunt obtinute cand pacientii au informatiile corecte, sunt motivati si increzatori.

« inapoi la informatii medicale